{"id":70,"date":"2013-08-20T08:56:20","date_gmt":"2013-08-20T08:56:20","guid":{"rendered":"http:\/\/conacul.ro\/?p=70"},"modified":"2013-12-07T12:54:48","modified_gmt":"2013-12-07T09:54:48","slug":"iordache-otetelisanu-ilustrul-indrumator-al-lui-petrache-poenaru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/istoric\/familia-otetelisanu-istoric\/iordache-otetelisanu-ilustrul-indrumator-al-lui-petrache-poenaru","title":{"rendered":"Iordache Oteteli\u015fanu, ilustrul \u00eendrum\u0103tor al lui Petrache Poenaru"},"content":{"rendered":"

\"Iordache<\/a>

Iordache Otetelisanu<\/p><\/div><\/p>\n

\u0218tia\u021bi c\u0103 Iordache Oteteli\u0219anu a tip\u0103rit prima revist\u0103 din Oltenia, un s\u0103pt\u0103m\u00e2nal despre familie, folosind pentru aceasta tipografia pictorului Constantin Lecca?<\/strong> C\u0103 tot el a construit unul dintre stabilimentele balneare de la Ol\u0103ne\u0219ti \u0219i chiar mai mult, c\u0103 un \u00eenv\u0103\u021bat ca Petrache Poenaru, inventatorul stiloului, avea c\u00e2ndva a-i mul\u021bumi pentru soarta sa \u0219i pentru realiz\u0103rile din \u00eentreaga via\u021b\u0103?<\/p>\n

\u201cAm crescut sub pov\u0103\u0163uirile \u015fi sprijineala dumnealui \u015fi \u00eei s\u00e2nt dator pentru aceasta \u00een toat\u0103 via\u0163a\u201d, spunea c\u00e2ndva Petrache Poenaru despre ilustrul s\u0103u unchi, Iordache Oteteli\u0219anu.<\/strong><\/p>\n

Iordache era un mare erudit, care avea \u00een cas\u0103 peste 600 de c\u0103r\u021bi \u00een limba francez\u0103<\/strong>, printre care \u0219i o celebr\u0103 enciclopedie, adora s\u0103 citeasc\u0103 din Diderat, Buffon, Pascal sau Montesquieu, vorbea grece\u0219te cu o impecabil\u0103 elegan\u021b\u0103 \u0219i era respectat ca unul dintre boierii lumina\u021bi ai vremii.<\/p>\n

Lucrurile n-au stat \u00eentotdeauna a\u0219a \u00een familia uneori str\u00e2mtorat\u0103 a boierilor Oteteli\u0219eni. \u00cen copil\u0103rie, \u201ev\u0103z\u00e2ndu-s\u0103 c\u0103 au ajuns de v\u00e2rst\u0103 f\u0103r\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 de carte \u015fi la at\u00e2ta s\u0103r\u0103cie c\u00e2t nu le m\u00e2na s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 la dasc\u0103l\u201d, fra\u021bii Iordache \u0219i Grigore Oteteli\u0219anu \u201cs-au \u00eenchis \u00een sine \u015fi la mo\u015fie, unde cu prea pu\u0163in\u0103 de la dasc\u0103l \u00eencepere de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura limbii grece\u015fti, prin mult\u0103 silin\u0163\u0103 ce au pus numai cu singure c\u0103r\u0163ile ce au avut au izbutit pe c\u00e2t le-au fost prin putin\u0163\u0103\u201d.<\/p>\n

Pentru c\u0103 era cu zece ani mai mare dec\u00e2t fratele s\u0103u, Grigore, Iordache s-a v\u0103zut nevoit s\u0103-\u0219i asume, \u00eenc\u0103 din tinere\u021be, \u00eendatoriri pe care poate le-ar fi trecut, altminteri, cu vederea.<\/strong> Iordache s-a n\u0103scut pe la 1775. Avea, deci, 24 de ani\u00a0 \u00een 1799, c\u00e2nd tat\u0103l s\u0103u a murit. Fiind mai mare cu zece ani dec\u00e2t fratele s\u0103u Grigore, a preluat \u00eentreaga greutate a casei: \u201egrea datorie p\u0103rinteasc\u0103 \u015fi \u00een r\u0103spundere de zestre la trei surori, iar perinsia (averea) casii p\u0103rinte\u015fti toat\u0103 numai o mo\u015fie. Prin bune \u015fi drept mijloace cu care s-au purtat, u\u015fur\u00e2ndu-s\u0103 de acea datorie de zestri\u201d.<\/strong><\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 limba greac\u0103, limba administra\u0163iei din acea vreme, cei doi fra\u0163i au \u00eenv\u00e2\u0163at limba francez\u0103. \u00cen timp, ei \u015fi-au pus la punct o bibliotec\u0103 impresionant\u0103 pentru acele vremuri, cu exemplare pre\u021bioase, dintre care \u00een care numai c\u0103r\u0163ile fran\u0163uze\u015fti num\u0103rau 664 de volume.<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 Marea Enciclopedie Francez\u0103, operele integrale ale ilumini\u015ftilor francezi Voltaire, J.J. Rousseau, Boileau, tratate de filozofie, istorie, drept dic\u0163ionare, \u00een celebra bibliotec\u0103 erau \u015fi cursuri manuale de aritmetic\u0103, astronomie, fizic\u0103, chimie, medicin\u0103, biologie, \u015ftiin\u0163e naturale, mecanic\u0103, inginerie, arhitectur\u0103, inclusiv c\u00e2teva c\u0103r\u021bi de gr\u0103din\u0103rit. Ideologia iluminist\u0103, cunoa\u015fterea realit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti sub regimul dur greco-fanariot i-au marcat profund pe cei doi fra\u0163i \u015fi i-a c\u0103l\u0103uzit \u00eentreaga lor via\u0163\u0103.<\/p>\n

\"Grigore<\/a>

Grigore Otetelisanu, Fratele lui Iordache si, al\u0103turi de acesta, \u00eendrum\u0103tor al t\u00e2n\u0103rului Petrache Poenaru<\/p><\/div>Totodat\u0103, cei doi fra\u0163i \u201ef\u0103r\u0103 dasc\u0103l, c\u0103z\u00e2nd la \u00eenv\u0103\u0163\u0103tura inginer-locului, l-au \u00eenv\u0103\u0163at at\u00e2ta c\u00e2t \u015fi-au f\u0103cut singuri cu m\u00e2inile sale din ergaliile ce au v\u0103zut \u00eenchipuite la matematic\u0103<\/strong>, c\u00e2te au cunoscut c\u0103 le s\u00e2nt \u00eenlesnitoare spre \u00eentrebuin\u0163area m\u0103sur\u0103torii de mo\u015fii \u015fi ridic\u0103rii de hart\u0103, ar\u0103t\u00e2ndu-se \u00eentre p\u0103m\u00e2ntenii de dincoaci de Olt cei mai \u00eent\u00e2i urm\u0103tori acestii epistimii cu care mult folos au f\u0103cut patriei la hot\u0103rniciile ce din porunci domne\u015fti \u015fi ale divanului au fost or\u00e2ndui\u0163i.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perioad\u0103 de munc\u0103 \u015fi studiu intense, Iordache s-a implicat \u015fi \u00een educarea nepotului s\u0103u de sor\u0103 Petrache Poenaru.<\/strong> N\u0103scut la 10 ianuarie 1799 \u00een conacul de la Bene\u015fti, Petrache a fost crescut tot aici de bunica lui.<\/p>\n

\u00cen 1804, la v\u00e2rsta de cinci ani, Petrache a fost \u201ela \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103 \u00een limba greac\u0103\u201d la o rud\u0103 din Br\u0103de\u015fti care avea \u00een cas\u0103 un dasc\u0103l grec. Aici a petrecut cinci ani \u201e\u015fi \u00eemi \u00eensu\u015fisem a\u015fa de mult aceast\u0103 limb\u0103 \u00eenc\u00e2t mai \u00abc\u0103\u00bb uitasem limba p\u0103rin\u0163ilor mei, fiindc\u0103 dasc\u0103lul grec m\u0103 urm\u0103rea de aproape s\u0103 n-auz\u0103 c\u0103 ias\u0103 din gura mea alt\u0103 vorb\u0103 dec\u00e2t greceasc\u0103\u201d.\u00a0\u00cen 1809, mama sa Smaranda l-a \u00eencredin\u0163at pe Petrache fratelui s\u0103u, Iordache, care la cei 32 de ani se formase deja ca un intelectual puternic influen\u0163at de ideile iluminismului.<\/p>\n

Petrache \u00ee\u015fi amintea cum unchiul s\u0103u Iordache \u201e\u00eent\u00e2ia\u015fi dat\u0103 m-a deprins a citi \u015fi a scrie rom\u00e2ne\u015fte,<\/strong> ocup\u00e2ndu-m\u0103 cu traduceri din grece\u015fte \u00een rom\u00e2ne\u015fte. De\u015fi era foarte sever \u00een educa\u0163iunea ce-mi da, \u00eens\u0103 el \u00eemi aprinse \u00een tinere\u0163e f\u0103clia adev\u0103rului \u015fi v\u0103zui de timpuriu ce este de folos omului. Ascultai \u00een fine morala ce-mi f\u0103cea \u015fi-mi intra \u00een inim\u0103 iubirea de \u00eenv\u0103\u0163\u0103tur\u0103\u201d.<\/p>\n

\"Petrache<\/a>

Petrache Poenaru<\/p><\/div>\n

Pe Petrache Poenaru primii cinci ani de via\u021b\u0103, petrecu\u0163i la Bene\u015fti cu bunica sa, \u015fi apoi anii \u00een care a stat pe l\u00e2ng\u0103 unchiul s\u0103u Iordache, l-au marcat profund \u015fi decisiv<\/strong>, acest boier luminat \u015fi patriot deschiz\u00e2ndu-i cartea \u015ftiin\u0163ei \u015fi a pre\u0163uirii limbii \u015fi na\u0163ionalit\u0103\u0163ii rom\u00e2ne. Mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd se afla la studii la Viena, \u00ee\u015fi amintea despre unchiul s\u0103u: \u201ea \u00eengrijit pentru mine la orice mi-a fost de folos \u015fi la trecut prin putin\u0163\u0103 am crescut sub pov\u0103\u0163uirile \u015fi sprijineala dumnealui \u015fi s\u00e2nt dator pentru aceasta \u00een toat\u0103 via\u0163a, net\u0103g\u0103duit\u0103 mul\u0163umire\u201d.<\/p>\n

Iordache Oteteli\u015fanu a fost \u00een primul r\u00e2nd om de legi, magistrat<\/strong>, pornind de la primele grade judec\u0103tore\u015fti \u015fi termin\u00e2nd ca Pre\u015fedinte al Divanului Craiovei. Bun cunosc\u0103tor al pravilelor scrise \u015fi nescrise, p\u00e2n\u0103 \u00een 1821 f\u0103cuse deja zece ani \u00een slujbe judec\u0103tore\u015fti.<\/p>\n

\u00cen 1819 a f\u0103cut, de data asta \u00een calitate de hotarnic, Iordache Oteteli\u0219anu a f\u0103cut, \u00eempreun\u0103 cu Tudor Vladimirescu, cercet\u0103ri pentru stabilirea hotarului \u0163\u0103rii<\/strong>, \u00eempins spre sud de c\u0103tre austrieci. \u00cen 1820 hot\u0103rnicea mo\u015fia Magare\u0163i \u015fi alegea p\u0103r\u0163i de mo\u015fie din hotarul V\u00e2r\u00e2\u0163i din jude\u0163ul Dolj.<\/p>\n

Lumea nu mai era un loc stabil la 1821, c\u00e2nd Iordache, ca mul\u021bi al\u021bi boieri ai locului, s-a retras la conacul din Bene\u015fti<\/strong> \u00eempreun\u0103 cu mai multe familii de rude \u015fi prieteni, unde a organizat ap\u0103rarea \u00een fa\u021ba cetelor de jefuitori care profitau de instabilitatea de dinaintea revolu\u021biei. Boierii Oteteli\u0219eni au fost jefui\u0163i \u015fi batjocori\u0163i de arn\u0103u\u0163ii lui Hagi Prodan \u015fi Macedovschi.<\/p>\n

\"Tudor<\/a>

Tudor Vladimirescu, un portret semnat de pictorul Theodor Aman<\/p><\/div>\n

Ace\u0219tia din urm\u0103, \u00eens\u0103, \u0219i-au pl\u0103tit scump fapta, fiind pedepsi\u021bi \u2013 unii dintre ei chiar cu via\u021ba, de marele Tudor. Dup\u0103 ce s-au limpezit lucrurile, dar \u00eenc\u0103 cu fric\u0103 de jefuitori, Iordache a fugit \u00een Ardeal, unde \u00eel g\u0103sim la 17 martie 1821. A revenit \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea eteri\u015ftilor \u015fi instaurarea ocupa\u0163iei turce\u015fti.<\/p>\n

\u00cen 1822, episcopul R\u00e2mnicului \u015fi o sam\u0103 de boieri au intervenit la domnitorul Grigore Ghica, primul domnitor p\u0103m\u00e2ntean dup\u0103 regimul fanariot, s\u0103 acorde un rang de boierie lui Iordache \u015fi lui Grigore Oteteli\u015fanu.<\/strong> \u201ePentru c\u0103 \u2013 spun ei \u2013 ne este la to\u0163i cu necinste s\u0103-l vedem p\u0103 urma slugilor boiere\u015fti \u015fi altor pro\u015fti carii, \u00een streina st\u0103p\u00e2nire a grecilor cu dare de bani s-au f\u0103cut ceia ce nu li s\u0103 c\u0103dea\u201d.<\/p>\n

Dac\u0103 nu ar fi avut \u201egreutatea \u015fi sarcina datoriei \u2013 continu\u0103 ei \u2013 dup\u0103 c\u0103dere \u015fi dup\u0103 cinstea neamului \u015fi dup\u0103 ajutorul firii purt\u00e2ndu-s\u0103 cu \u00een\u0163\u0103lepte mijloace, putea s\u0103 fie acum un paharnic sau un clucer mare. Pentru aceia, rug\u0103m p\u0103 M\u0103ria Ta cu umilin\u0163\u0103, s\u0103 te milostive\u015fti a ridica acest neam c\u0103zut, cu cinste \u015fi cu chiverniseal\u0103, dup\u0103 cum Dumnezeu te va lumina.<\/p>\n

\u015ei dup\u0103 1822 Iordache a preferat cariera de magistrat, \u201efiind cel dint\u00e2i cu cuno\u015ftin\u0163e la judec\u0103\u0163i \u015fi p\u0103zitor drept\u0103\u0163ii\u201d,<\/strong> dar a ocupat pentru scurt\u0103 vreme \u015fi alte func\u0163ii \u015fi demnit\u0103\u0163i. \u00cen 1824, domnitorul Grigore Dimitrie Ghica la or\u00e2nduit judec\u0103tor la Divanul Craiovei.<\/p>\n

\u00cen 1830, era numit ispravnic al jude\u0163ului Dolj<\/strong>, av\u00e2ndu-l ca tovar\u0103\u015f pe Dimitrie Polizache. Tot acum, Divanul Craiovei l-a numit membru al Comisiei din Craiova poruncit\u0103 de Kiselef s\u0103 fac\u0103 propuneri pentru reforme.<\/p>\n

\u00cen 1831 a fost deputat din partea jude\u0163ului V\u00e2lcea \u00een prima Adunare Ob\u015fteasc\u0103 a \u0163\u0103rii, cu leaf\u0103 de o mie de lei pe lun\u0103. Pentru a merge la Bucure\u015fti la deschiderea Adun\u0103rii la 4 martie i se trimitea \u201epodorojn\u0103 \u015fi menzil de opt cai\u201d.<\/p>\n

\u00cen 1831, generalul Kiselev \u00eel or\u00e2nduia clen<\/span> (membru) al Divanului judec\u0103toresc din Craiova<\/strong>, sec\u0163ia civil\u0103, iar \u00een 1834 era Prezident al Sfatului Or\u0103\u015fenesc Craiova \u015fi primea mul\u0163umiri pentru \u201er\u00e2vn\u0103 \u015fi s\u00e2rguin\u0163\u0103\u201d. Domnitorul Alexandru Ghica l-a ridicat la rangul de clucer \u201epentru zelul ce a j\u0103rtfit cu cea mai deplin\u0103 b\u0103rb\u0103\u0163ie \u00een aceast\u0103 slujb\u0103.<\/p>\n

\u00cen 1838 Alexandru Ghica \u00eel numea Prezident al Divanului Civil din Craiova, \u00een locul lui Constantin Br\u0103iloiu, ocup\u00e2nd aceast\u0103 func\u0163ie p\u00e2n\u0103 la moartea sa la 6 septembrie 1844. 266).<\/p>\n

Cu aceia\u015fi r\u00e2vn\u0103, influen\u0163at de ideile iluminismului care i-au insuflat credin\u0163a c\u0103 un popor nu se poate ridica \u015fi o \u0163ar\u0103 nu se poate moderniza dec\u00e2t prin \u201eiluminare\u201d prin \u015ftiin\u0163a de carte, prin \u015fcoli, Iordache Oteteli\u015fanu s-a preocupat de \u00eenfiin\u0163area unor \u015fcoli.<\/strong> Convins de rolul hot\u0103r\u00e2tor al mamelor \u00een formarea \u015fi educarea copiilor \u00een primii ani de via\u0163\u0103, a acordat o aten\u0163ie special\u0103 \u00eenv\u0103\u0163\u0103turii fetelor.<\/p>\n

Astfel, \u00een 1835 a \u00eenfiin\u0163at, \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u, cu cheltuiala lor, prima \u015fcoala de \u00eenv\u0103\u0163\u0103turi \u00eencep\u0103toare \u00een satul Bene\u015fti.<\/p>\n

\"Scoala<\/a>

Scoala Publica de Fete, sustinuta din fondurile acordate de Iordache Otetelisanu si avand sediul in casele daruite de paharnicul Lazaro<\/p><\/div>\n

\u00cen acela\u015fi an, dup\u0103 ce l-a convins pe marele vornic Lazaro s\u0103 doneze un teren, Irdache Oteteli\u0219anu a ridicat cu fonduri ale Epitropiei bisericii Sf\u00e2ntu Ilie o \u015fcoal\u0103 primar\u0103 de fete, un pensionat dup\u0103 modelul apusean, prima \u015fcoal\u0103 de acest gen \u00eenfiin\u0163at\u0103 \u00een Craiova \u00een care se predau \u015fi obiecte de educa\u0163ie practic\u0103<\/strong>: lucrul de m\u00e2n\u0103, \u0163esutul, torsul, canto \u015fi pian. \u015ecoala s-a numit Lazaro \u2013 Oteteli\u015fanu. Pentru func\u0163ionare, Iordache i-a destinat fonduri de la Biserica Sf\u00e2ntu Ilie \u015fi de la Biserica Madona Dudu.<\/p>\n

\u00cen 1841, a \u00eenfiin\u0163at o nou\u0103 \u015fcoal\u0103 extern\u0103 de fete, cu scopul de a da societ\u0103\u0163ii bune mame de familie, educate \u015fi instruite, subven\u0163ionat\u0103 tot din fondurile Epitropiei bisericii Sf\u00e2ntu Ilie. Ca epitrop, a acordat o aten\u0163ie deosebit\u0103 \u00eengrijirii \u015fi administr\u0103rii celor dou\u0103 biserici Sf\u00e2ntu Ilie \u015fi Madona Dudu.<\/p>\n

Biserica Sf\u00e2ntu Ilie era a\u015fezat\u0103 \u00een plin centru negustoresc, pe strada Coperarilor. Cutremurul din 1838 i-a produs stric\u0103ciuni, dar Iordache Oteteli\u015fanu i-a f\u0103cut repara\u0163ii radicale, schimb\u00e2ndu-i total \u00eenf\u0103\u0163i\u015farea.<\/strong> \u00cen 1840, a \u00eencredin\u0163at pictarea bisericii lui Barbu Zugravu \u015fi lui Petre Zugravu.<\/p>\n

Nu prea i-a pl\u0103cut, \u00eens\u0103, maniera \u00een care ace\u015ftia pictau, a\u0219a c\u0103 \u00eencredin\u021beaz\u0103 aceast\u0103 munc\u0103 pictorului Constantin Leca. Acesta, ajutat de Dimitrie Iacsici \u015fi de Tudorache Mavrodolu. C. Lecca, execut\u0103 aici o pictur\u0103 bisericeasc\u0103 \u00een stil occidental.<\/p>\n

Mul\u0163umit de cum a fost pictat\u0103 biserica Sf\u00e2ntu Ilie, Iordache Oteteli\u015fanu \u00eei \u00eencredin\u0163eaz\u0103 \u00een 1841 \u015fi comanda execut\u0103rii picturii de la biserica Madona Dudu. \u00cen vara acelui an s-a dus personal la Viena pentru a cump\u0103ra vopselele necesare.<\/strong> Pictura bisericii, terminat\u0103 \u00een 1844, a fost executat\u0103 \u00een ulei \u00een stil occidental \u015fi a fost bine privit\u0103 de contemporani. Constantin Lecca devine astfel primul pictor rom\u00e2n care a executat pictur\u0103 bisericeasc\u0103 \u00een stil occidental.<\/p>\n

\"Constantin<\/a>

Constantin Lecca. Autoportret.<\/p><\/div>\n

Pictorul, bra\u015fovean de origine, stabilit \u00een Craiova \u00een 1833 se c\u0103s\u0103torise cu o nepoat\u0103 de var\u0103 a lui Iordache, Victoria Oteteli\u015fanu.<\/strong> Iordache Oteteli\u015fanu l-a sus\u0163inut \u015fi pentru \u00eenfiin\u0163area unei tipografii, pe care a instalat-o \u00een curtea bisericii Sf\u00e2ntu Ilie. \u00cen aceast\u0103 tipografie s-au tip\u0103rit manuale, piese de teatru, \u00eentre care \u015fi c\u00e2teva traduceri f\u0103cute de Grigore Oteteli\u015fanu \u015fi prima revist\u0103 din Oltenia, un magazin s\u0103pt\u0103m\u00e2nal pentru familie (1838 \u2013 1839). Redac\u0163ia revistei a fost chiar \u00een casele lui Iordache Oteteli\u015fanu.<\/p>\n

Lui Constantin Lecca \u00eei dator\u0103m portretele mai multor membri ai familiei Oteteli\u015fanu.<\/strong><\/p>\n

Munca istovitoare depus\u0103 ca judec\u0103tor, epitrop i-au \u015fubrezit s\u0103n\u0103tatea lui Iordache. Prin 1836, lua \u201ehapurile lui Mor\u0103zov\u201d despre care \u00eens\u0103 Petrache Poenaru spunea c\u0103 s\u00e2nt \u201enumai ni\u015fte otr\u0103vitoare substan\u0163e\u201d.<\/strong> \u00cen 1840 avea s\u0103 treac\u0103 printr-o drama mai mare, deoarece chiar \u00een casa sa, \u00een timpul unui incendiu, a murit una din surorile sale, U\u0163a R\u00e2io\u015feanu.<\/p>\n

\u00cen 1841, Iordache a sim\u0163it nevoia s\u0103-\u015fi fac\u0103 testamentul, l\u0103s\u00e2nd toat\u0103 averea fratelui s\u0103u, Grigore.<\/strong> \u00cencep\u00e2nd din 1841, boierul a mers \u00een fiecare an la b\u0103i la Ol\u0103ne\u015fti, unde s-a implicat, \u00eempreun\u0103 cu nepotul s\u0103u, Toma Ol\u0103nescu, \u00een construirea chiar a unui stabiliment balnear.<\/p>\n

\u00cen septembrie 1844, Iordache se sim\u021bea tot mai r\u0103u, a\u0219a c\u0103 a \u00eentocmit o jalb\u0103 c\u0103tre domnitor, cer\u00e2nd s\u0103 fie eliberat din slujba de Prezident al Divanului Craiovei \u015fi s\u0103 i se acorde o pensie. Iordache Oteteli\u0219anu a murit, \u00eens\u0103, la 4 septembrie 1844, \u00eenainte de a apuca s\u0103 o \u00eenainteze. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een biserica Sf\u00e2ntu Ilie, al\u0103turi de vornicul Ilie Oteteli\u015fanu.<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

\u0218tia\u021bi c\u0103 Iordache Oteteli\u0219anu a tip\u0103rit prima revist\u0103 din Oltenia, un s\u0103pt\u0103m\u00e2nal despre familie, folosind pentru aceasta tipografia pictorului Constantin Lecca? C\u0103 tot el a construit unul dintre stabilimentele balneare de la Ol\u0103ne\u0219ti \u0219i chiar mai mult, c\u0103 un \u00eenv\u0103\u021bat ca Petrache Poenaru, inventatorul stiloului, avea c\u00e2ndva a-i mul\u021bumi pentru soarta sa \u0219i pentru realiz\u0103rile din \u00eentreaga via\u021b\u0103? \u201cAm crescut sub pov\u0103\u0163uirile \u015fi sprijineala dumnealui \u015fi \u00eei s\u00e2nt dator pentru aceasta \u00een toat\u0103 via\u0163a\u201d, spunea c\u00e2ndva Petrache Poenaru<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":304,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"ngg_post_thumbnail":0,"footnotes":""},"categories":[9],"tags":[],"jetpack_featured_media_url":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-content\/uploads\/2013\/08\/Scoala.jpg","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/70"}],"collection":[{"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=70"}],"version-history":[{"count":6,"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/70\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":349,"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/70\/revisions\/349"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/media\/304"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=70"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=70"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/conacul.ro\/legacy\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=70"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}